tag:blogger.com,1999:blog-23904386206646396412024-02-08T09:22:22.661-08:00Afaceri RomanestiUn blog cu idei de afaceri, topul afacerilor romanesti, articole si nu in ultimul rand cele mai tari reclame romanestiAfaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.comBlogger8125tag:blogger.com,1999:blog-2390438620664639641.post-65390926424385023492011-03-05T05:12:00.000-08:002011-03-21T12:59:04.235-07:00Afacerea cu terenuri din muntii apuseniTrei asociaţii de protecţie a mediului contestă un proiect de construcţie din mijlocul Munţilor Apuseni, aflat în în perimetrul Parcului Naţional Apuseni, într-o zonă declarată arie protejată, proiect în care ar fi implicate persoane ‘’importante’’.<br />Conform lui Mihai Togor, preşedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică “Munţi Apuseni”, în zona Padiş-Lazuri din Parcul Naţional Apuseni, există tentativa de a se dezvolta un proiect imobiliar, ascuns sub imaginea unei staţiuni de schi. Dar, după cum afirmă Gabriel Părăuan, preşedintele Clubului Ecologic Transilvania - asociaţie care s-a implicat în contestarea proiectului, în zona respectivă nu este admisă nici una nici alta dintre posibilele investiţii: nici staţiune de schi, nici eventuale construcţii imobiliare. Şi asta pentru simplul motiv că zona este o arie protejată, la nivel naţional şi european, unde nu este posibilă denaturarea şi distrugerea mediului ambiant. O posibilă comparaţie ar fi construirea unei staţiuni de schi acvatic în mijlocul Deltei Dunării. Părerea sa este susţinută şi de Radu Mititean – preşedintele Clubului de Cicloturism “Napoca”, oraganizaţia pe care o conduce opunîndu-se “dezvoltării oricărei infrastructuri turistice de amploare în zona Padiş – inima munţilor Apuseni, de genul hoteluri sau număr ridicat de cabane/pensiuni sau campinguri mari, restaurante, facilităţi de agrement, pîrtii de schi...”.<br />Dar, toată această dispută pare a avea şi o faţă ascunsă. Una care implică persoane din adiminstraţia locală - inclusiv din cea a comunelor pe raza cărora ar urma să fie dezvoltat proiectul - , din cea a judeţului Bihor (este vorba de prefectul Ghilea Gavrilă) şi chiar din cea a Ministerului Mediului.<br /><br /> Schi printre “autorităţi”<br />Mircea Togor susţine că toată această iniţiativă de construire a uni staţiuni de schi este de fapt o afacere imobiliară, în derulare. El afirmă că totul a început în urmă cu mai mulţi ani, printr-un schimb de terenuri între firma S.C. Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante “Padiş” S.R.L. şi adminstraţiile locale din zonă, prin care firma s-a ales cu 86 de hectare de teren pe platoul Padiş, administraţiile primind în schimb cca. 42 de hectare. Apoi, conform lui Togor, terenul fost împărţit între mai mulţi proprietari - 123 de persoane fizice şi 33 de firme 33 - la una dintre acestea fiind acţionar majoritar Ghilea Gavrilă, prefectul de Bihor. Pentru ca pe terenul respectiv să poată fi construit ceva, au fost întocmite mai multe acte, la care au participat, într-un fel sau altul, în opinia sa în mod ilegal, mai multe persoane din care au ocupat funcţii la diferite nivele administrative. Mircea Togor i-a nominalizat, printre alţii, pe Silviu Megan şi pe Ştefan Seremi (deputat şi preşedintele PDL Bihor). Deocamadată, Centrului Regional de Supraveghere Ecologică “Munţi Apuseni” are pe rol procese cu autorităţile locale din zonă şi a cerut demiterea prefectului de Bihor, Ghilea Gavrilă.<br /><span style="font-weight:bold;">Un articol de: Viorel DĂDULESCU Ziarul Faclia</span>Afaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2390438620664639641.post-72532631497158592332011-03-04T08:23:00.000-08:002011-03-21T12:55:25.862-07:00Planuri pentru autostrada suspendata din BucurestiCei mai mari investitori din China sunt interesati de colaborari pentru proiectele de infrastructura din Bucuresti, ei manifestandu-si interesul pentru soseaua de nord, autostrada suspendata si aducerea de autobuze tip hibrid in Capitala.<br /><br />In acest sens, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, s-a intalnit in ultimele zile cu mai multi investitori chinezi, in timpul vizitei pe care o face la Beijing.<br /><br />Oprescu s-a intalnit cu He Junfeng, directorul China Communications Construction Company, cea mai mare companie privată de construcţii din China, cu filiale în 81 de ţări. Reprezentantii companiei si-au manifestat interesul de a investi în proiectele de infrastructura derulate în Bucureşti si de a deschide, in acest sens, o reprezentanta la Bucuresti.<br /><br />Primarul general al Bucurestiului a mai avut discutii si cu Xing Yan, directorul BCEG International CO.Ltd, cu privire la proiectul arcului de nord al inelului median din Capitală. Xing Yan a spus ca este interesat sa realizeze aceasta sosea care, din punct de vedere tehnic, nici nu este greu de facut.<br /><br />In cadrul vizitei la Beijing, Oprescu a vizitat o firmă de autovehicule electrice din Beijing şi a solicitat conducerii să trimită cât mai curând la Bucureşti o ofertă pentru achizitionarea de autobuze tip hibrid.<br /><br />Un alt obiectiv pe lista de prioritati a vizitei la Beijing a fost si cautarea de investitori pentru realizarea unei autostrăzi suspendate la Bucureşti, interesati fiind reprezentantii Beijing Municipal Construction Group Co. Ltd.<br /><br />Sorin Oprescu se afla la Beijing pentru a aduce bani pentru proiectele incepute in Capitala si ale caror bugete au fost taiate sau reduse prin hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind bugetul Capitalei pe 2011.<br />Sursa: Echipa Promoafaceri.comAfaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2390438620664639641.post-71234214227116923742011-03-03T22:17:00.000-08:002011-03-03T22:30:37.658-08:00Loto 6 din 49, un joc trucat sau nu?Eu personal nustiu daca merita sau nu sa investesti in loteria romana, poti castiga bani frumosi sau ii poti pierde in egala masura, cert e ca eu am pariat pe loto de-a lungul timpului si nu numai pe 6 di 49 ci pe majoritatea, fie joker fie 5 din 40, insa la un moment dat am zis ca-i cazul sa urcam si pe schema si da-i si lupta si nimic, nimic in sensul ca foarte..da foarte multi bani pierduti si castig mai nimic, voi ce parere aveti ??? e loteria..o loterie :)) sau e norocul peste care nu ai dat pana in prezent..dar crezi in el !!!Afaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2390438620664639641.post-3482290642836135912011-03-03T22:09:00.000-08:002011-03-04T23:46:53.466-08:00Romanii au talentCaravana "Românii au talent" a vizitat cinci oraşe, unde au fost realizate 20 de show-uri, ce sunt transmise începând cu 18 februarie, după preselecţii, urmează semifinala şi apoi marea finală.<br /><br />Pana in prezent ne-am amuzat de primele trei editii, sa vedem de ce surprize vom avea parte in continuare pana la editia finala unde aflam castigatorul marelui premiu dar si al marelui talent apreciat de Romani.<br /><br /><span style="font-weight:bold;">Marele premiu, 120.000 de euro</span><br /><br />Cei mai dezinhibaţi români îşi vor arăta talentele în speranţa că vor reuşi să impresioneze juriul şi ţara întreagă, pe scenă vor urca de la copii de trei ani până la bătrâni de peste 84 de ani.<br /><br />În ceea ce priveşte meseriile celor ce s-au prezentat la acest preselecţii, acestea au fost extrem de diferite precum avocaţi, asistente, farmacişti, profesori, preoţi, inspectori bancari, analişti juridici, jurnalişti, studenţi, pensionari, someri si nu in ultimul rand ,,aerieni"<br /><br />Juriul emisiunii, format din <span style="font-weight:bold;">Andra, Andi Moisescu şi Mihai Petre</span>, au avut misiunea de a selecta, cele mai deosebite talente: cântăreţi cu voci incredibile, dansatori, acrobaţi sau oameni cu aptitudini deosebite, cum ar fi scrisul cu ambele mâini sau vobitul invers.<br /><br />"Se spune că suntem mereu surprinzători. Da, ştiu. românii.... Dar am senzaţia că n-am perceput niciodată adevărata dimensiune a acestui talent. O să vedeţi. O să aveţi o mare surpriză atunci când show-ul va intra în emisie. O să fiţi uimiţi, n-am nici cea mai mică îndoială", a declarat Andi Moisescu.<br /><br />Cei care vor sta mereu în culise alături de concurenţi, pentru a-i susţine, sunt Smiley şi Pavel Bartoş. "Am găsit talente incredibile în toate oraşele şi am văzut nişte lucruri pe care nu le-am mai vazut în viaţa mea. Mi-am dat seama că am putea concura oricând la titlul de cel mai talentat popor", a declarat Smiley.Afaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2390438620664639641.post-90100251916455845022011-03-03T08:52:00.000-08:002011-03-03T08:59:06.198-08:00Agricultura ecologicaAgricultură ecologică, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea acestui sistem de agricultură este similar cu termenii ,,agricultură organică” sau ,,agricultură biologică” utilizaţi în alte state membre.<br /><br />Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia.<br /><br />In etapa de producţie la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora) a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor. În etapa de procesare a alimentelor se restricţionează folosirea aditivilor, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză folosite la prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural.<br /><br />Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt cuprinse în legislaţia comunitară şi naţională din acest domeniu. Aceste norme, alături de definirea metodei de producţie în sectorul de producţie vegetală, animalieră şi de acvacultură reglementează şi următoarele aspecte legate de sistemul de agricultură ecologică: procesarea, etichetarea, comerţul, importul, inspecţia şi certificarea.<br /><br />Prevederile privind etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică, stabilite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi în Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 sunt foarte precise şi au în vedere oferirea încrederii depline a consumatorilor în produsele ecologice, ca produse obţinute şi certificate în conformitate cu reguli stricte de producţie, procesare, inspecţie şi certificare.<br /><br />Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice care poartă etichetele şi siglele specifice, producătorii trebuie să parcurgă un proces strict ce trebuie urmat întocmai.<br /><br />Astfel, înainte de a obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea produs ecologic exploataţia trebuie să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani.<br /><br />Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte permanent regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională. <br /><br />Ei trebuie să-şi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie şi certificare, în scopul controlului conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.<br /><br />În România, controlul şi certificarea produselor ecologice este asigurată în prezent de organisme de inspecţie şi certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi competenţă stabilite în Ordinul nr. 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de supraveghere a activităţii organismelor de control. Aprobarea de către M.A.D.R a organismelor de inspcţie şi certificare este precedată, în mod obligatoriu, de acreditarea acestora, în conformitate cu norma europeană EN ISO 45011:1998, emisă de un organism abilitat în acest scop.<br /><br />În urma controalelor efectuate de organismele de inspecţie şi certificare, operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta produsele cu menţiunea ,,ecologic”. Pe eticheta aplicată unui produs ecologic sunt obligatorii următoarele menţiuni: referire la producţia ecologică, siglele, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic.<br /><br />Sigla naţională ,,ae”, specifică produselor ecologice, alături de sigla comunitară sunt folosite pentru a completa etichetarea, în scopul identificării de către consumatori a produselor obţinute în conformitate cu metodele de producţie ecologică.<br /><br />Aplicarea logoului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie începând cu data de 1 iulie 2010 . Utilizarea acestuia rămâne opţională pentru produsele importate. Folosirea logoului comunitar UE trebui să fie însoţită de indicarea locului de producere al materiilor prime agricole. Această indicaţie poate fi de forma 'UE', 'non-UE' sau/şi numele statului membru UE sau din afara UE, unde au fost obţinute produsul sau materiile prime ale acestuia. Logoul comunitar oferă recunoaşterea produselor certificate ecologic în întreaga Uniune Europeană. Informaţii cu privire la modul de aplicare al logoului comunitar pe etichetele produselor agroalimentare ecologice sunt regăsite în manualul de utilizare al logoului comunitar.<br /><br />Sigla ,,ae”, proprietate a M.A.D.R , garantează ca produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologică şi este certificat de un organism de inspecţie şi certificare aprobat. Regulile de utilizare a siglei ,,ae” sunt cuprinse în Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea şi completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 317/2006 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.<br /><br />Dreptul de utilizare a siglei ,,ae” pe produsele, etichetele şi ambalajele produselor ecologice îl au producătorii, procesatorii şi importatorii înregistraţi la M.A.D.R. În vederea obţinerii dreptului de utilizare a siglei „ae’’ de certificare şi a siglei „ae” de comunicare, solicitanţii vor completa cererile de solicitare.<br /><br />Consumatorii care cumpără produse care poartă sigla naţională şi logoul comunitar pot avea încrederea că: cel puţin 95% din ingredientele produsului au fost obţinute în conformitate cu metoda de producţie ecologică şi produsul respectă regulile de producţie ecologică. În plus, produsul poartă numele producătorului, procesatorului sau vânzătorului şi numele sau codul organismului de inspecţie şi certificare.<br /><br />Înainte ca producătorii să înceapă desfăşurarea unei activităţi în acest domeniu au obligaţia să se înregistreze la M.A.D.R. Înregistrarea producătorilor în agricultura ecologică este obligatorie, în fiecare an, prin completarea Fişelor de înregistrare în agricultura ecologică,disponibile la Direcţiile pentru Agricultură Judeţene şi a Municipiului Bucureşti, în perimetrul căreia producătorul îşi desfăşoară activitatea, la responsabilii judeţeni pentru agricultura ecologică. Procedura de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică este reglementată prin Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, cu completările şi modificările ulterioare. Urmare a procesului de înregistrare, M.A.D.R elaborează în fiecare an Lista operatorilor din agricultura ecologică care este pusă la dispoziţia celor interesaţi.<br /><br />Agricultura ecologică este un sector dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă, atât în sectorul vegetal cât şi în sectorul de producţie animalieră.<br /><br />Organizarea comercializării produselor constituie un element important din filiera de agricultură ecologică. Comercializarea produselor ecologice se face numai de comercianţi înregistraţi la M.A.D.R, prin diferite canale de piaţă: vânzări de la poarta fermei, vânzări prin magazine en-gros, vânzări prin magazine specializate, vânzări prin bursa on-line pentru produse ecologice (www.agricultura-ecologica.ro), vânzări prin pieţe sezoniere.<br /><br />Una din condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă promovarea conceptului de agricultură ecologică în vederea conştientizării consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice, astfel încât aceştia să ofere un preţ mai mare pentru produse curate a căror calitate este garantată de un sistem de inspecţie şi certificare.<br />Acţiunile de informare a producătorilor, de instruire şi de promovare a conceptului de agricultură ecologică sunt realizate de către organizaţii de stat şi private. Educaţia în agricultura ecologică, în vederea formării de specialişti pentru acest domeniu constituie o preocupare a instituţiilor de profil din învăţământul superior.<br /><br />Ca parte a campaniei de promovare a agriculturii ecologice în Uniunea Europeană, la iniţiativă Directoratului General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, a fost creat site-ul<br />www.ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro ce are ca principal obiectiv informarea publicului larg cu privire la sistemul de agricultură ecologică precum şi punct de plecare în realizarea campaniilor promoţionale în diferite State Membre.<br /><br />De asemenea, în vederea promovării produselor ecologice, Comisia Europeană acordă sprijin de până la 50% programelor de informare şi promovare propuse de organizaţiile profesionale şi interprofesionale din sector, care participă cu minim 20 % din costul real al acţiunilor, cofinanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe şi cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008. <br /><strong>Sursa: www.madr.ro</strong>Afaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2390438620664639641.post-9097189868386208172011-03-03T08:24:00.000-08:002011-03-03T08:48:59.563-08:00Aurul si progresul omeniriiAurul este cel mai controversat metal din istoria omenirii care a dus la descoperirea de noi continente si la inventarea bancilor Tot aurul descoperit în lume însumeaza aproape 120 de mii de tone, ceea ce înseamna spatiul a trei vile cu doisprazece camere, aurul un simbol omniprezent în istoria umanitatii, a fost de-a lungul timpului, o modalitate de conservare a valorii sau una de schimb, un metal pretios care si-a schimbat semnificatiile de la o perioada la alta si de la o regiune a lumii la alta.<br /><br />Aurul a fost motiv de crima si de razbunare si a fost mirajul care i-a mânat pe exploratori catre noi continente.<br /><br /><p align="left"><strong>Primele urme ale aurului dateaza de 40.000 de ani</strong><br />Aurul a fost, timp de secole, principalul mijloc de schimb, dar si un metal pretios generator de pasiuni si conflicte, o obsesie cotidiana pentru omenire.<br />Urmele aurului dateaza de aproximativ 40 de mii de ani, dar a fost folosit pentru prima data ca moneda de schimb în vestul Turciei, în jurul anului 700 înainte de Hristos. La început, fiind atât de rar si de pretuit era considerat un material divin, interzis claselor inferioare.<br /><br />O buna parte a mirajului Americii este întretinut de povestile mirifice despre aurul care poate fi gasit pe acest continent, despre podoabele care stau la îndemîna cuceritorilor.<br /><br />Pentru aur, casele regale din Europa au trimis corabii în zone necunoscute ale lumii, fara a se sfii sa sacrifice oameni pentru atigerea acestui scop.<br />Aurul este motivul a numeroase conflicte din diverse zone ale lumii, dar si mijlocul prin care sunt întretinute razboaiele<br /><br /><strong>Febra aurului</strong><br />În ianuarie 1848, americanul James Wilson Marshall descoperea aur în timp ce construia o moara pe râul Sacramento. La aflarea acestei vesti, sute de mii de imigranti din toate partile lumii au luat cu asalt continentul american în speranta îmbogatirii rapide. Pamîntul a fost cernut chiar si cu mîinile goale, în cautarea prafului magic care poate sa schimbe radical viata unui om, chiar daca asa-numita febra a aurului începuse mai demult, în California anilor 1850 a atins un moment de apogeu.<br /><br /><strong>Aurul si progresul omenirii</strong><br />Dezvoltarea statului-natiune, în secolul XVI, este legata strâns de acumularea bogatiei si a puterii, aurul fiind în centrul acestui sistem, un curent de gândire al vremii, mercantilismul, cuantifica puterea unui stat într-un mod foarte simplu: în functie de cât de mult aur si argint aduna natiunea respectiva.<br /><br />Spania colonialista exploata nemilos aurul din colonii, iar sistemul era atât de bine pus la punct încât coloniile erau conduse treptat catre ideea ca cedarea aurului este un lucru benefic.<br /><br />Astfel, daca o putere coloniala exporta mai mult decât importa din tarile vasale, se crea un deficit al balantei comerciale, iar cea mai buna metoda de a acoperi acest deficit era cedarea aurului.<br />Un articol dupa facultate.regielive.ro</p>Afaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2390438620664639641.post-22105410962216579692011-03-02T03:44:00.000-08:002011-03-02T04:01:48.228-08:00Cel mai prosper om de afaceri al Romaniei Mari<strong>Nicolae Malaxa, industrias al Romaniei Mari - cel mai prosper om de afaceri roman din toate timpurile!</strong><br /><br />Prin anii 30 ai secolului trecut, functiona la periferia Bucurestilor una dintre cele mari si mai prospere fabrici de material rulant din Europa, Uzinele Malaxa.<br /><br />Familia Malaxa se aciuise in Moldova la sfarsitul perioadei fanariote, prin anul 1818<br />Se stie despre familia Malaxa ca era o familie de aromani, indeletniciti cu comertul, veniti din Grecia, un urmas al celor veniti, Costache Malaxa, si sotia acstuia, Elena-Ruxandra Balalau, fiica spatarului Balalau, au fost parintii viitorului om de afaceri Nicolae Malaxa.<br /><br /><strong>Omul de afaceri a descoperit nisa de profil</strong> <br /><br />Nascut la Husi in Judetul Vaslui, Nicolae Malaxa a urmat scoala primara si liceul din Iasi, dupa care parintii, dornici sa-si indrepte fiul spre un viitor modern, l-au trimis, pentru studii superioare la Politehnica din Karlsruhe in Germania.<br /><br />Acolo, obtine diploma de inginer si isi incepe activitatea aprofundand domeniul elaborarii fontei, concomitent intra de timpuriu in afaceri, un domeniu pentru care pare ca ii este predestinat.<br /><br />Imediat dupa Primul Razboi Mondial, Nicolae Malaxa sesizeaza ceea ce numim astazi un plan de afaceri bine pus la punct si anume productia de material rulant, intr-o tara cu infrastructura incompleta si mai ales grav avariata in urma razboiului.<br /><br />In acest context, el obtine un teren modest in apropierea capitalei, unde la 3 august 1921 infiinteaza un atelier pentru fabricat material rulant, si pentru reparat locomotive si vagoane pentru caile ferate romane.<br /><br /><strong>O colaborare perfecta si un cotracat de proportii</strong><br /><br />Baza initala a atelierului era mica turnatorie de fonta - domeniu in care se specializase - destinata comenzilor pentru saboti de frana din partea cailor ferate. Era in perioada cand Romania nu producea fonta de calitate, iar comandarea sabotilor in strainatate insemna adesea stagnarea transporturilor.<br /><br />Atelierul Malaxa oferea primirea operativa a comenzilor si livrarea prompta a sabotilor, la un pret care merita acceptat pentru a nu bloca transporturile.<br /><br />Caile ferate, scapate de obsesia importului greoi, au inteles ca Nicolae Malaxa este solutia pentru continuitatea transporturilor, iar Malaxa intelesese demult ca nimic nu te face mai prosper in afaceri, decat asigurarea unui client constant si platnic, cum este statul (in acele vremuri se pare ca statul a fost un bun platnic :)) )<br /><br />Colaborarea a fost perfecta, iar legatura pecetluita cu o reciproca incredere. Pe aceasta baza, obtine un teren in apropierea garii Titan si construieste in perioada 1923-1927 o uzina de material rulant, cu linie de garare si incheie cu CFR un contract nu numai pentru repararea, dar si pentru producerea unor locomotive de conceptie romaneasca.<br /><br />In baza contractului, a primit un important avans din partea cailor ferate, dar si credite de la mai multe banci. A fost suficient pentru ca sa-si utileze uzina cu 82 de masini-unelte cumparate din Germania, iar uzinele Malaxa sa devina cea mai performanta fabrica de material rulant din Europa acelor timpuri.<br /><br /><strong>Un om de afaceri prosper, in plina criza</strong><br /><br />In continuare, a angajat 180 de muncitori germani calificati, pentru a incepe lucrarile de fabricare a locomotivelor, dar si pentru ca muncitorii germani sa-i instruiasca pe muncitorii romani, care urmau sa le ia locul.<br /><br />In anul 1928, prima locomotiva cu aburi fabricata in Uzinele Malaxa era livrata cailor ferate, iar in anul 1931 a inceput fabricarea automotoarelor cu tractiune Diesel - o raritate europeana la nivelul acelor vremuri.<br /><br />In anul 1933, in plina criza europeana, uzinele Malaxa livrau loocomotiva nr. 100. Presa vremii arata ca locomotivele din seria 151.001, de conceptie romaneasca, erau printre cele mai puternice din Europa si au cunoscut un succes comercial rasunator la Targul International de la Milano din anul 1940.<br /><br />Incepand din anul 1930, in Romania nu s-a mai importat nicio locomotiva, toate fiind fabricate la Uzinele Malaxa, sau la cele din Resita.<br /><br /><strong>Salariatul propriei sale uzine</strong><br /><br />Merita retinut si faptul ca industriasul Nicolae Malaxa nu a neglijat problemele sociale ale muncitorilor sai. Acestia aveau printre cele mai bune salarii din Romania avand totodata asistenta sociala si medicala asigurata, echipamente de lucru si masa la cantina.<br /><br />Mintea iscoditoare a industriasului n-avea astampar. In 1945, a construit primul prototip al automobilului marca “Malaxa”, care poate ca ar fi avut, si el, o evolutie stralucitare, daca nu intervenea regimul comunist si nu se prevedea deja confiscarea uzinelor.<br /><br />Din motive greu de inteles, regimul comunist l-a tolerat pe Malaxa, chiar si dupa nationalizare. “Tovarasul Malaxa” a devenit salariatul propriei sale uzine, unde a si functionat ca inginer pana in anul 1948, cand, facand parte dintr-o delegatie comerciala trimisa la Viena, nu s-a mai intors in tara.<br /><br /><strong>Nu lipsesc controversele</strong><br /><br />Este incontestabil ca succesul omului de afaceri se datoreaza talentului sau in domeniu, dar si cunostintelor ingineresti. Totusi, asupra acestei glorii fara precedent la noi in tara, exista controverse.<br /><br />Astfel, istoricul Ioan Scurtu sustine ca Nicolae Malaxa s-a imbogatit prin sprijinul masiv acordat de guvern sub forma de credite si comenzi de stat.<br /><br />Guvernul ii avansa capitalul, iar apoi ii cumpara productia solicitata, asigurand producatorului profituri substantiale. Au fost ani cand 98% din productie era livrata catre stat, profiturile atingand rate intre 300% si 1.000%.<br /><br />Se mai insinueaza ca afacerea era puternic sprijinita de regele Carol al II-lea, catre care s-ar fi intors discret o partre din profituri. Mai mult decat atat, omul poliitic Constantin Argetoianu consemneaza in memoriile sale ca Nicolae Malaxa “si-a constituit un fond de rulment al coruptiei”.<br /><br />Nimic din toate acestea nu poate fi probat cu certitudine, dar nici nu putem afirma ca exista omul de afaceri perfect, ale carui succese nu se ascund in intunericul aranjamentelor.<br /><br /><strong>A demonstrat ca romanii nu erau doar plugari si pastori</strong><br /><br />Dupa ramanerea la Viena, s-a refugiat in Statele Unite, unde, cerand cetatenie SUA, americanii au incercat sa arunce asupra lui Malaxa stigmatul colaborationistului, care livrase material de razboi Germaniei si ii finantatse pe legionari (ca si pe comunisti, de altfel).<br /><br />Demersurile n-au avut succes, iar Nicolae Malaxa si-a dus traiul folosind rezervele banesti pregatite din timp in banci, pana in anul 1965, cand moare la New Jersy (SUA).<br /><br />Merita citate cuvintele cu care un fost colaborator al sau l-a caracterizat pe Nicolae Malaxa: “A fost omul si inginerul care a avut cutezanta, priceperea si simtirea patriotica sa demonstreze lumii vocatia industriala a romanilor pe care strainii ii considerau a fi numai plugari si pastori”.<br />Sursa partiala a articolului: Basarabialazi.roAfaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2390438620664639641.post-85353479986714760372011-02-28T07:01:00.000-08:002011-02-28T07:01:59.141-08:00Istoria martisoruluiDeoarece ne-am lansat in 2011 cu ocazia martisorului, am decis ca prim subiect sa va prezint istoria martisorului astfel La sfarsitul secolului al XIX-lea copii, fete si baieti fara deosebire, primeau de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, un martisor. De acesta se agata o moneda de argint sau de aur, se purta legat la mana, prins in piept sau la gat. El era scos, in functie de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (Macinici, Florii, Paste, Arminden) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi (maces, porumbar, trandafir, paducel, visin, zarzar, cires etc.) si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii martisorului nu vor fi parliti de soare pe timpul verii, ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti, dragastosi si norocosi, feriti de boli si de deochi. Dupa unele informatii martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si facut cadou in ziua intai din luna martie cand aparea pe cer Luna Noua. Aromanii puneau martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29 februarie. Sarbatorile cu ajun si calculul timpului in functie de o anumita faza a lunii sunt caracteristice calendarelor lunare care au precedat, atat la daci cat si la romani, actualele calendare solar-lunare. Obiceiul martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului, primavara, la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului. De la romani si aromani obiceiul martisorului a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei. Fetele si uneori femeile tinere purtau martisoare de 1 martie pentru sarbatoarea venirii primaverii, dar si pentru caracterul lor de talisman solar.<br />
<br />
<strong>Martisorul este, inainte de orice, un simbol.</strong>Asa cum afirma poetul George Cosbuc intr-un studiu dedicat martisorului, acesta este simbolul soarelui primaverii, al carui chip seamana, in credinta populara, cu un ban de argint. Sigur ca nu banul ca atare, ci rotundul de argint pur, alb, este asociat soarelui. Si sa nu uitam ca, in acelasi timp, albul reprezinta, in credinta noastra populara, un semn al puterii, al fortei. George Cosbuc mai spunea, in studiul amintit ca: “martisorul e un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui. Poporul nostru il cunoaste si il tine in mare cinste, si il poarta copiii, fetele si mai rar nevestele si flacaii, fiindca el e crezut ca aducator de frumusete si de iubire”. In folclorul nostru, anotimpurile sunt simbolizate cromatic: primavara prin rosu, vara prin verde sau galben, toamna prin negru sau albastru iar iarna prin alb. De aceea, se poate spune ca snurul de care se agata martisorul si care e impletit in culorile alb-rosu, e si el un simbol al trecerii de la iarna cea alba, la primavara clocotind de viata ca focul si singele. Semnificatia culorilor mai este talmacita si altfel, in credinta populara: se poate spune ca rosul, dat de foc, singe si soare, este atribuit vitalitatii femeii iar albul, ca zapada rece si pura, ca apele inspumate, ca norii de pe cer, semnifica intelepciunea barbatului. Astfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii, ca o permanenta miscare a materiei. <br />
<br />
De ce purtam martisorul ? Explicatia a fost data tot de George Cosbuc in studiul sau : “ scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtindu-i cu tine chipul cam cu acelasi rost cum purtam noi o cruce ori un chip al lui Hristos in sin. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intii frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet. “ Si tot in acelasi studiu mai spunea George Cosbuc : “Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca. Poporul mai stie ca martisorul trebuie purtat ca lucru sfint, nu asa ca podoaba ori ca jucarie.”<br />
<!-- COD HTML --><br />
<!-- COD HTML -->In timp, obiceiul de a purta martisorul facut dintr-un ban de argint s-a pierdut si, in acest sens, acelasi autor comenteaza: “ la orase e o sminteala mare a rostului ce-l are martisorul, ca-l facem din aur ori din tinichea galbena, cind el ar trebui sa fie numai alb din argint, si mai ales ca-i dam forma de inima, de carte, de floare, de porc sau de alt animal, cind el trebuie sa fie numai rotund cum e soarele. Toate aceste podobi n-au nici un Dumnezeu pe lume si sunt inselatorii si ale pungii, si ale traditiilor.”<br />
<br />
Cum si cand se poarta martisorul? Ca sa respectam traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. El se poarta de la 1 martie pina cind se arata semnele de biruinta ale primaverii : pina se aude cucul cintind, pina ce infloresc ciresii ori trandafirii, pina ce vin berzele sau rindunelele. Atunci, martisorul nu se arunca, ci se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc.<br />
<br />
Dincolo de obiceiuri si simboluri legate de martisor, el ramine ca o intrupare a bucuriei de a trai, a dragostei de viata, un semn prin care noi, oamenii salutam renasterea naturii odata cu venirea primaverii. Martisorul ramine, peste timp, simbolul soarelui atotputernic si al puritatii sufletesti. V-ati gindit, vreodata, ca a darui un martisor inseamna a darui o farima de soare ?<br />
<br />
<strong>Traditiile de primavara</strong>Traditia daruirii nu se gaseste decat in spatiul romanesc si la unele populatii de la hotarele Romaniei. Se pare ca, romanii sunt singurul popor din Europa care sarbatoreste de doua ori anul nou. Pentru ca, de fapt, acest lucru este celebrat in ziua de 1 martie. Se presupune ca in spatiul romanesc, sarbatoarea romana a Matronaliilor s-a suprapus peste echivalentul local al acesteia, Baba Dochia, personaj traditional, descinzand din vechiul cult al Marii Mame. In aceasta zi, femeile si fetele (uneori si copiii) isi agatau de gat cate o moneda gaurita, de obicei de argint, trimitand la cultul lunar, deci preponderent feminin. Martisorul avea rolul unui talisman magic, menit sa-l apere pe care-l purta. De altfel si modalitatea de confectionare a martisorului, dovedeste rolul lui de protector. Pentru a se ajunge la firul impletit alb-rosu, se luau in calcul toate masurile celui ce urma sa il poarte cat si dimensiunile cailor de acces in teritoriul familial: porti, usi si ferestre. Dimensiunile spatiului in care evolua viata purtatorului de martisor, trebuiau ele insele inserate in magia talismanului. Magie care, ulterior se transmitea asupra naturii, atunci cand firul, odata purtat, era agatat in crengile unui pom fructifer pentru a-l apara si a-i spori roada. Se mai obisnuia sa se puna sub closca sau sa se pastreze la icoana. Rostul lui era ca, prin magia impletirii armoniase a celor doua fire ce simbolizau unitatea contrariilor (lumina-intuneric, caldura-frig, iarna-vara), sa aduca sanatate si paza de boli. Cele doua culori impletite mai simbolizau si dragostea si ura, viata si moartea, binele si raul. <br />
<br />
Martisorul se poarta in zilele Babei Dochia (1-9 martie) si exista si acum obiceiul de a-ti alege o anume zi din aceasta perioada ca simbol al calitatii vietii din an. In mod firesc, o zi insorita va prevesti un an bun, iar una mohorata un an pe masura.<br />
<br />
Tot credinta populara spune ca aceasta perioada este cea mai capricioasa din tot anul. Zilele de primavara desavarsita se pot transforma peste noapte in iarna tarzie.<br />
<strong>Sursa: www.crestinortodox.ro</strong>Afaceri Romanestihttp://www.blogger.com/profile/06033795275643415418noreply@blogger.com0