Trei asociaţii de protecţie a mediului contestă un proiect de construcţie din mijlocul Munţilor Apuseni, aflat în în perimetrul Parcului Naţional Apuseni, într-o zonă declarată arie protejată, proiect în care ar fi implicate persoane ‘’importante’’.
Conform lui Mihai Togor, preşedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică “Munţi Apuseni”, în zona Padiş-Lazuri din Parcul Naţional Apuseni, există tentativa de a se dezvolta un proiect imobiliar, ascuns sub imaginea unei staţiuni de schi. Dar, după cum afirmă Gabriel Părăuan, preşedintele Clubului Ecologic Transilvania - asociaţie care s-a implicat în contestarea proiectului, în zona respectivă nu este admisă nici una nici alta dintre posibilele investiţii: nici staţiune de schi, nici eventuale construcţii imobiliare. Şi asta pentru simplul motiv că zona este o arie protejată, la nivel naţional şi european, unde nu este posibilă denaturarea şi distrugerea mediului ambiant. O posibilă comparaţie ar fi construirea unei staţiuni de schi acvatic în mijlocul Deltei Dunării. Părerea sa este susţinută şi de Radu Mititean – preşedintele Clubului de Cicloturism “Napoca”, oraganizaţia pe care o conduce opunîndu-se “dezvoltării oricărei infrastructuri turistice de amploare în zona Padiş – inima munţilor Apuseni, de genul hoteluri sau număr ridicat de cabane/pensiuni sau campinguri mari, restaurante, facilităţi de agrement, pîrtii de schi...”.
Dar, toată această dispută pare a avea şi o faţă ascunsă. Una care implică persoane din adiminstraţia locală - inclusiv din cea a comunelor pe raza cărora ar urma să fie dezvoltat proiectul - , din cea a judeţului Bihor (este vorba de prefectul Ghilea Gavrilă) şi chiar din cea a Ministerului Mediului.
Schi printre “autorităţi”
Mircea Togor susţine că toată această iniţiativă de construire a uni staţiuni de schi este de fapt o afacere imobiliară, în derulare. El afirmă că totul a început în urmă cu mai mulţi ani, printr-un schimb de terenuri între firma S.C. Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante “Padiş” S.R.L. şi adminstraţiile locale din zonă, prin care firma s-a ales cu 86 de hectare de teren pe platoul Padiş, administraţiile primind în schimb cca. 42 de hectare. Apoi, conform lui Togor, terenul fost împărţit între mai mulţi proprietari - 123 de persoane fizice şi 33 de firme 33 - la una dintre acestea fiind acţionar majoritar Ghilea Gavrilă, prefectul de Bihor. Pentru ca pe terenul respectiv să poată fi construit ceva, au fost întocmite mai multe acte, la care au participat, într-un fel sau altul, în opinia sa în mod ilegal, mai multe persoane din care au ocupat funcţii la diferite nivele administrative. Mircea Togor i-a nominalizat, printre alţii, pe Silviu Megan şi pe Ştefan Seremi (deputat şi preşedintele PDL Bihor). Deocamadată, Centrului Regional de Supraveghere Ecologică “Munţi Apuseni” are pe rol procese cu autorităţile locale din zonă şi a cerut demiterea prefectului de Bihor, Ghilea Gavrilă.
Un articol de: Viorel DĂDULESCU Ziarul Faclia
